O casă pentru doi…

În sfârșit, ajunsă la vârsta de 26 de ani, Flavia se hotărăște că este timpul să locuiască  fără părinți. Încurajându-se că frumosul oraș Bistrița sigur are un apartament numai bun pentru ea și mai devreme sau mai târziu îl va găsi, pornește în căutări. Ceea ce nu știa încă este că în căutările ei nu va găsi doar un apartament.

 

Decisă să nu mai amâne momentul achiziționării unui apartament și deja săturată de toate felurile de mâncare repetate pregătite totuși cu grijă de mama ei, Flavia se gândește că e cazul să apeleze la o agenție de imobiliare. Ziua de luni e cea mai bună pentru a demara toate planurile mari, își spunea ea. Cu toate dorințele și pretențiile scrise minuțios în agenda de care nu se despărțea niciodată, Flavia se îndreaptă spre Legenda Cafe pentru a se întâlni cu Ciprian, un foarte bun agent imobiliar, recomandat de o colegă de muncă.

Își repeta în minte să fie loială planului scris în agendă, să nu renunțe la niciun criteriu și să nu se lase amăgită de eventualele sporovăieli pompoase ale agentului imobiliar.  Am putea spune că Flavia va fi un alt client capricios pentru Ciprian, însă prima lor întalnire în Legenda Cafe a inițiat cea mai plăcută colaborare a lui Ciprian și a piperat puțin planul Flaviei.

Deși concentrată asupra ideilor scrise în agendă și tulburată de noua etapă din viața ei în care tocmai pășea, Flavia nu a putut să nu observe amabilitatea lui Ciprian, seninătatea chipului său, maniera sinceră și preventivă în care îi prezenta starea pieței imobiliarelor.

Nu de puține ori, vocea din mintea Flaviei o dojenea: „Ai grijă, Flavia! Prea te pierzi în privirea lui. Uită-te în agendă, scrie toate informațiile, nu-i mai analiza zâmbetul, privirea și sclipirea ochilor. Acum cauți doar un apartament.”

De când a devenit agent imobiliar, Ciprian a cunoscut fel de fel de oameni și caractere. Totuși, Flavia era o altfel de clientă. Nu se putea hotărî ce îi place mai mult, poate dorința ei de a deveni femeie de casă, poate spiritul independent, ochii ei mari sau siguranța de sine. În orice caz, și-a propus să îi fie alături în căutările ei și s-o ajute să găsească apartamentul potrivit pentru ea.

Timp de două luni și o săptămână, Flavia și Ciprian au cercetat în amănunt piața de imobiliare, au vizionat câteva apartamente și au savurat destule espresso macchiato în Legenda Café. Uneori, îi prindea ploaia în drum  spre un alt cartier, alteori, obosită, Flavia dorea să facă o pauză și se opreau la o terasă de pe pietonal unde ea își putea trage sufletul, iar el o încuraja că acuși, acuși vor da peste apartamentul la care ea visează.

Multe alte femei, după un pogram de muncă și căutări deloc prevestitoare a ceva bun, s-ar fi întors seara acasă la părinți, istovite și descurajate. Flavia, însă, era optimistă și clar îndrăgostită.

Veșnic energică, poate și din cauza cafelelor, schița planul ei de casă și chiar începuse să întocmească o listă cu tot ce are nevoie pentru noua casă. Uneori, se oprea în magazine dedicate amenajărilor interioare și mai achiziționa câte ceva de pe lista ei.

Seara, înainte să o fure somnul și oboseală să i se oprească în călcâi, visa la o amiază cu soare când ea și Ciprian vor pune pe ușa noii case plăcuța cu numele ei.

În biroul lui, Ciprian cerceta toate apartamentele în speranța găsirii perfecțiunii. Își copiase și el toate planurile și pretențiile Flaviei. Se gândea la ea, poate ar trebui să o invite la Rapsodia, la cină, Flavia îi plăcea nespus. Totuși, mai avea puțină răbdare până când problema căutărilor se va rezolva.

Deja se împlineau trei luni de când începuse să caute un apartament. Flavia era la muncă când telefonul sună și Ciprian o anunță că au luat sfârșit căutările. Apartamentul perfect își așteaptă stăpâna.

În primele minute, Flavia nu știa cum să reacționeze. Era fericită, desigur. Și un pic tristă.

Odată cu găsirea apartamentului, nu mai avea motive să se întâlnească cu Ciprian. El era agentul imobiliar, iar ea era clienta. Își ia în grabă haina și geanta și pleacă să-și vadă noua casă.

Văzând-o cât este de mulțumită și încântată de apartament, își face curaj și îi spune că dorește să o ajute cu amenajarea casei, dar cu condiția ca ea să accepte invitația la cină.

Nici că se putea o fericire mai mare. Căutarea apartamentului a început, de fapt, cu găsirea iubirii. Cina era presărată cu înghițituri de vin, sărutări și planuri de amenajare.

El era emoționat pentru că în sfârșit clienta capricioasă cu care a luat la pas toată Bistrița i-a devenit iubită, iar ea se gândea la acea comodă, cu multe sertare, unde el își poate ține tricourile.

Iar povestea lor continuă și acum… printr-o bijuterie ce-i leagă. Aceasta poartă miracolul iubirii, poartă povestea scrisă, dar și pe cea nescrisă, din sufletele lor…

Safirelli